Prima zi de şcoală
... dar nu şi pentru mine. 16 ani au trecut de când m-am aşezat pentru prima dată într-o bancă de clasă. Amintirile mele cu prima zi de şcoală sunt cam prăfuite. Nu le-am mai trezit de mult, de fapt cred că e pentru prima dată când dau un refresh după mulţi mulţi ani. Îmi aduc aminte că încă se mai purtau uniformele alea comuniste. Nu trecuseră mult de la revoluţie, mentalitatea era aceiaşi. Îmi părea bine că nu erau obligatorii pentru că eu nu aveam. Nu mi-a plăcut niciodată să port uniformă. Un ghiozdan mai mare ca mine plin cu caiete, bloc de desen, acuarele, penar, tot tacâmu', şi asta încă din prima zi de şcoală. Elev silitor ce mai. Pe banci erau câte două cărţi vechi, rupte şi neîngrijite, Citire şi Matematică şi o floare pe deasupra, poate să mai compenseze din imaginea negativă reflectată de tot ce era în jur. Bănci vechi şi scrijelite până la epuizare, pereti degradaţi, tavan la fel... Ce e culmea e că de fiecare dată, exact când terminam câte un ciclu şcolar, se incepeau lucrările de reparaţii. Aşa s-a întâmplat pe drumul dintre a 4-a şi a 5-a, a 8-a şi a 9-a, a 12-a şi facultate. Nu erau singurele schimbări pe care le-am prins. Pe generaţia mea s-au experimentat programe şcolare, materii noi, examenul de capacitate... La capitolul prostii, nu prea am cu ce să mă laud. Câteva geamuri sparte, fotbal cu mingea de tenis pe coridoare (din păcate nu aveam tirul reglat prea bine şi am nimerit o învăţătoare - am sfârşit la secretariat şi mingea confiscată bineînţeles) şi în curtea şcolii, mici conflicte "politice" (... aveam un coleg dinamovist, tare arţăgos), iar restul problemelor erau de natură didactică (teme nefăcute sau făcute la repezeală în pauze, "uitate" acasă, lecţii neînvăţate, părinţi chemaţi la şcoală + şedinte cu părinţii înterminabile, etc.). Prima notă pe care luat-o a fost un 4, dar eram foarte bucuros că am primit o notă dar nu mi-am dat seama de fapt semnificaţia. Am înţeles pe parcurs cum funcţionau lucrurile. Cea mai mare problemă la matematică era cifra 3. Nu îmi ieşea niciodată bine. Din cauza lui am umplut o jumătate de caiet. La citire mă descurcam destul de bine. Aplicam tactica lungirii silabelor. De învăţătoare nu mai ştiu nimic iar cu colegii mă mai întâlnesc câteodată mai mult întâmplător.