foto: @mihaivoiculescu
No, eram în drum spre workINGIBM, am schimbat primele două linii de transport şi urma a treia şi ultima, adică de la Gara Centrală (Hlavani Nadrazi) către Technologicky Park. No, şi mă urc în tramvai...
În faţă, locurile sunt de-o parte şi de alta dar faţă în faţă, vreo 8 scaune pe-o parte şi 8 pe cealaltă parte. Erau locuri libere, şi m-am aşezat acolo. Fix în faţa mea erau două femei (mother and daughter), în stânga lor un ochelarist iar în dreapta... în dreapta HOMER SIMPSON în varinta de culoare!!! Culoarea pielii era extrem de super neagră, ochii mari, ieşiţi din orbite şi burta pe măsură, exact ce Homer. Deci nu aveai cum sa nu tragi macar un zambet... Faza în cazul meu a fost următoarea...
S-a dus mama şi fra ăl mai mare la Bucureşti, acum câţiva ani buni. Vă daţi seama că în Mediaş nu a văzut veci picior de negru... No, şi în Bucureşti, trece un negru pe lânga ei şi zice mama:
- Doamne mă Dorine, da' ui ce negru şi urat îi omu' ăsta! La care, ăla se întoarce şi zice:
- Da' tu eşti urâtă! =))))
Băi, deci când mă uitam la omul ăla din tramvai, nu-mi venea în minte decât faza aia şi eram cât pe ce să izbucnesc în râs. Mă ascundeam sub zâmbete cu capul plecat. Mi-am scos telefonul să-mi camuflez oarecum adevaratul motiv al zâmbetelor mele. Femeile din faţă mea, văzându-mă, au început şi ele să zâmbească, dar de ce, habar n-am, că chiar faţă de clovn n-am :)). Încercam să mă gândesc la altceva dar nu reuşeam nicicum.
Coboară femeile alea două şi urcă unu... gheeeeeey!!! =)))) Avea pantaloni scurţi de blugi, dar foarte scurţi, până în buci şi strânşi bine de tot pe el... Tricoul era super mulat bineînţeles :))). Băi fratemeleu, am crezut că mor acolo de râs. Nu-mi dau seama cum am reuşit să nu izbucnesc în hohote. În faţa mea era un gheu şi un Homer Simpson negru! =)))). Mi-am zis că dacă nu cobor repede sau eventual să coboare ei, nu mai rezist şi-mi dau drumu. Nu am mai rezistat şi am coborat cu o staţie mai repede. Nici nu am apucat să cobor şi m-a apucat o criza de râs mai ceva ca Gigi Becali.
Nu inchideţi pagina ca mei e :))))
Râdeam ca prostu pe stradă şi mă apropiam de staţia la care trebuia să cobor... şi cine credeţi că venea spre mine? ERA HOMER the black SIMPSON!!! =))))))))) Mă vede şi trage un zâmbet... Mai aveam puţin şi crăpam acolo de râs! Râdeam cu râuri de lacrimi!!! Aşa ceva mai rar!!!
În faţă, locurile sunt de-o parte şi de alta dar faţă în faţă, vreo 8 scaune pe-o parte şi 8 pe cealaltă parte. Erau locuri libere, şi m-am aşezat acolo. Fix în faţa mea erau două femei (mother and daughter), în stânga lor un ochelarist iar în dreapta... în dreapta HOMER SIMPSON în varinta de culoare!!! Culoarea pielii era extrem de super neagră, ochii mari, ieşiţi din orbite şi burta pe măsură, exact ce Homer. Deci nu aveai cum sa nu tragi macar un zambet... Faza în cazul meu a fost următoarea...
S-a dus mama şi fra ăl mai mare la Bucureşti, acum câţiva ani buni. Vă daţi seama că în Mediaş nu a văzut veci picior de negru... No, şi în Bucureşti, trece un negru pe lânga ei şi zice mama:
- Doamne mă Dorine, da' ui ce negru şi urat îi omu' ăsta! La care, ăla se întoarce şi zice:
- Da' tu eşti urâtă! =))))
Băi, deci când mă uitam la omul ăla din tramvai, nu-mi venea în minte decât faza aia şi eram cât pe ce să izbucnesc în râs. Mă ascundeam sub zâmbete cu capul plecat. Mi-am scos telefonul să-mi camuflez oarecum adevaratul motiv al zâmbetelor mele. Femeile din faţă mea, văzându-mă, au început şi ele să zâmbească, dar de ce, habar n-am, că chiar faţă de clovn n-am :)). Încercam să mă gândesc la altceva dar nu reuşeam nicicum.
Coboară femeile alea două şi urcă unu... gheeeeeey!!! =)))) Avea pantaloni scurţi de blugi, dar foarte scurţi, până în buci şi strânşi bine de tot pe el... Tricoul era super mulat bineînţeles :))). Băi fratemeleu, am crezut că mor acolo de râs. Nu-mi dau seama cum am reuşit să nu izbucnesc în hohote. În faţa mea era un gheu şi un Homer Simpson negru! =)))). Mi-am zis că dacă nu cobor repede sau eventual să coboare ei, nu mai rezist şi-mi dau drumu. Nu am mai rezistat şi am coborat cu o staţie mai repede. Nici nu am apucat să cobor şi m-a apucat o criza de râs mai ceva ca Gigi Becali.
Nu inchideţi pagina ca mei e :))))
Râdeam ca prostu pe stradă şi mă apropiam de staţia la care trebuia să cobor... şi cine credeţi că venea spre mine? ERA HOMER the black SIMPSON!!! =))))))))) Mă vede şi trage un zâmbet... Mai aveam puţin şi crăpam acolo de râs! Râdeam cu râuri de lacrimi!!! Aşa ceva mai rar!!!
Să mai zic una? Hai ca mai zic :))).
Ieri mi-am spălat hainele (pentru prima data în viaţă - adică aşa, cu grămada, nu câte un tricou, dar bine, cu maşina de spălat, că nu era să spăl cu maşina de tuns iarba) şi am zis azi să mai schimb blugii, că am umblat cu două perechi de când am venit aici. De fapt cu 3, dar o pereche sunt pantaloni de stofă şi nu i-am luat decât de vreo două, trei ori No că am uitat ce am vrut să scriu. Aşa se întâmplă când mă pierd in detalii :)))...
Na, şi ma pun în blugii aştia... şi pun mâna în buzunar... şi m-a traznit ideea cum ar arăta anunţul de vânzare...
Vând blugi!
Ieri mi-am spălat hainele (pentru prima data în viaţă - adică aşa, cu grămada, nu câte un tricou, dar bine, cu maşina de spălat, că nu era să spăl cu maşina de tuns iarba) şi am zis azi să mai schimb blugii, că am umblat cu două perechi de când am venit aici. De fapt cu 3, dar o pereche sunt pantaloni de stofă şi nu i-am luat decât de vreo două, trei ori No că am uitat ce am vrut să scriu. Aşa se întâmplă când mă pierd in detalii :)))...
Na, şi ma pun în blugii aştia... şi pun mâna în buzunar... şi m-a traznit ideea cum ar arăta anunţul de vânzare...
Vând blugi!
Caracteristici:
- an fabricaţie: după 2000
- marcă: necunoscută (că s-a pierdut eticheta), dar de firmă,
- culoare: albastru şters metalizat
- km parcurşi: serviciu indisponibil
- rezistenţi la toate 4 anotimpuri,
- buzunar stâng rupt, acces rapid la turnul de control prin partea stângă, dar la solicitarea clientului, accesul se poate face şi prin partea dreaptă
- unic proprietar, proprietari fără număr.
