Primul oraș pe care l-am vizitat în adevăratul sens al cuvântului, în afară de Brno evident, este Frydek-Mistek. Un oraș care de fapt sunt două sate! Nu vă gândiți la sate precum cele din România. În Cehia, satele îs super faine. Mai mare plăcere să te numeșto țăran aici! :)) Oricum, să nu vă gândiți la vaci, porci, găini și alte animale. Am ieșit din shift tură pe la 6 și ceva, dimineața, deci clar că toată ziua am fost praf. În autogară, vine una la mine (părea cam drogată) să mă întrebe ceva (habar n-am ce). Vorbea fără spațiu și n-am apucat să-i zic că nu vorbesc cehă și că nu înțeleg ce zice. Am lăsat-o să termine extra super mega fraza, după care îi zic, Sorry, but I dont speak Czech... A tras aia un râs de m-am speriat. Dacă aveam vreo 79 de ani, riscam să fac un preinfarct ceva. Ghiciți unde se uitau toți oamenii din gară? :)) M-am făcut mic și am dispărut :)))! A venit stewardesa sau ce îi aia de pe autocar și strigă Fridek-Mistek!!! Mă duc spre autocar și... iar dau de drogata aia - când m-a văzut, trage iar un râs de-ălă isteric - holi cau!!! Râdea încontinuu. Era pe baterii că altfel îi scoteam yo cablu din priză, sau mai bine îl tăiam :)). Într-un final am aterizat și eu pe scaun, undeva mai în față - departe de poluarea aia fonică :)). Mi-am rupt gâții pe scaunul ălă încercând să dorm vreo 87 de minute și 39 secunde.
Am ajuns în Frydek-Mistek, de fapt în Mistek. Și am să ajung la singura frază pentru care am pus titlul la articolul ăsta: Ce-mi place la cehi e că au parcuri mari și nu la periferie, ci cât mai aproape de centru. N-am poze că încă nu mi-am luat cumpărat aparat foto. Bă da-i fain Frydeku-Mistek! :))
