Prima zi!
A trecut o săptămână și câteva zile de când sunt în Cehia. Am ajuns în Brno pe 11 iunie 2011 în jurul orei 2 am. Ca să vă faceți o idee, Brno este al doilea oraș ca mărime și importanță după Praga și are aproximativ 321 mii locuitori, exceptând străinii. În total cred că sunt undeva la 400 mii. E cam cât Bucureștiul ca și mărime more or less. În fine, dacă vreți să aflați mai multe despre oraș, search BRNO pe Google. Probabil de acum încolo o să scriu într-o romgleză de toată frumusețea dar o să încerc totuși să arate totuși a română. Dacă zgărie retina unuia dintre cei 7 unici zilnici, sorry, dar când vorbești cam mult în engleză, cam așa se întâmplă.
M-am rătăcit înainte să cobor din autocar. Am venit cu Eurolines pe ruta Sibiu – Brno. Norocul meu a fost că doi băieți cehi au coborât tot în Brno. Aveam rezervat un loc la o pensiune pe undeva prin oraș și i-am întrebat cum pot ajunge acolo. Nu aveam decât o hartă de pe mapy.cz – și adresa. M-au dus până la o stație de tramvaie, mi-au luat bilet și mi-au făcut cu mână J. N-am găsit nicio casă de schimb, absolut nimic nu era deschis la ora aia. Cehii nu știu ce-i ălă non-stop. Ca să schimb niște bani a trebuit să aștept pănă luni. (Sunt multe de povestit și nu știu cu ce să continui.) Ciudat sau nu, în tramvaiul în care m-am urcat era multă lume. Cam 90% dintre călători, erau beți criță. Mirosea a alcool mai ceva ca la o fabrică de bere. Lângă mine era o fată (super faină – cehoaicele sunt foarte faine - unele J) și o întreb dacă vorbește engleză. Zice că da, îi explic că trebuie să ajung la adresa respectivă, dă din umeri că nu știe. Râde și zice sorry. Next: vine un ceh, beat mort, praf praf, dar rău de tot, un fel de Gogâie de-al nostru. Îmi zice că am greșit tramvaiul. Apoi vine altul, ceva mai treaz și zice că e ok, trebuia doar să cobor cu câteva stații mai devreme. Au fost mai mulți care și-au dat cu părerea. Am coborât la următoarea stație. Odată cu mine mai coboară un cuplu ( de punkeri), beți amândoi – ea era plină de piercing-uri iar el la fel + o creastă de cocoș șef. Îi întreb cum ajung la adresa pensiunii, el se întoarce cu spatele și-și pune micuțul pompier la treabă, prietena lui răde și-mi arată niște direcții. Știa ceva engleza dar nu am înțeles nimic pentru că râdea întruna. Cel mai probabil, era high... J. M-am tot învârtit, habar n-am cum, dar am ajuns pe strada pe care se afla pensiunea, bineînțeles fără să vreau. Mă tot uitam la hartă și nu semăna deloc cu locul unde eram eu. La un moment dat, se apropie o femeie de vreo 45-50 de ani. Îi arăt adresa și îmi face semn să mă uit în spate meu. Pe o clădire scria strada pe care se afla pensiunea. Nu știam că stau atât de bine la capitolul orientare J. Într-un final am ajuns la pensiune și m-am cazat.
Aș avea cel puțin câte o poveste din fiecare zi de când sunt aici, dar trec peste pentru că aș avea de scris un adevărat roman Nu sunt decât de 6 zile aici și aș avea atâtea de scris... J.
Limba
Ceha e destul de grea, au niște reguli de pronunție foarte aiurea și mie îmi seamănă foarte mult cu rusa, dar ei zic că nu, că batman... E similară cu slovaca și poloneza, adică un ceh se poate înțelege cu un slovac și un polonez dacă vorbește în cehă.
Sunt foarte puțini cehi care vorbesc engleză. De obicei, cei care știu engleză sunt tinerii până în 30 de ani, dar și ei sunt foarte puțini. Sunt destul de ok în sensul că încearcă să te ajute în caz că le ceri să te direcționeze spre o locație anume. De ex. azi am fost la vizita medicală (btw – tre să mă duc la un control oftalmologic că nu văd bine de la distanță – după atâția ani doar în fața laptopului, cred și eu) și am dat de o fată dlăguță care a venit cu mine până la locul unde trebuia să ajung.
Din ce am înțeles, se oferă cursuri de cehă. Dacă am timp, cred că o să mă înscriu și eu. Tre să mă pun la punct și cu franceza, dar ăsta e alt episod.
Românii din Brno
Sunt foarte mulți români în Brno, ceea ce e foarte bine. Când am primit informațiile despre Brno, fotbalul era singurul sport care lipsea și mă gândeam că aici termenul fotbal e interzis. Vă dați seama că din prima zi am întrebat de fotbal. Am întrebat aproape pe toată lumea cu care am intrat în contact, dacă se joacă fotbal. Tot românii au salvat situația... Se întâlnesc regulat de două ori pe săptămână la un fotbal și se pare că voi fi și eu printre ei. Sper să-mi permită programul.
Nu știu foarte mulți dar e cert că nr. lor este unul considerabil de mare în raport cu alți străini. Prima persoană pe care am cunoscut-o a fost româncă, newcomer și ea, Ana de la Cluuuuuuj! :D
Că tot veni vorba de români, în chirie stau cu alți doi români și un ceh. Apartamentul e destul de mare iar singurul inconvenient e că se află la ieșirea din oraș, adică foarte departe de locul de muncă. Băieții sunt foarte ok. Încă o dată, minunea Twitter a făcut ca lumea să pară mai mică. Colegul de cameră, Mihai e și el twitterist, dar nu știam de el pănă acum. Oricum are mai mulți urmăritori decât mine, deci e mai șemcher J. Avem și urmărim multe persoane comune. Ce să zic de el? Cred că e cel mai manierat și de bun simț băiat pe care l-am întâlnit J. Am zis că mai rămâne să-mi facă de mâncare și-i pot spune tată J)). Nicu, celălalt român e super de treabă și el. Am stat la povești despre teorii conspirative ore bune. E un om cu care ai putea vorbi ore în șir despre orice fără să te plictisești. Raz, cehul care locuiește cu noi, nu-i pot ține minte numele și am decis să-i zic Raz, evident cu aprobarea lui, are un simț al umorului foarte dezvoltat și râde destul de mult și tare J. Cam seamănă cu mine în privința asta. E pe placul meu în privința asta. Cred că avem multe în comun.
IT&C
Partea cea mai proastă la cehi e că serviciile IT&C sunt foarte scumpe. 1€ = 25 CZK, e mai puțin dar am rotunjit să fie mai ușor. De exemplu un abonament (Vodafone) de 300 minute costă aproximativ 700CZK, adică plătești lunar 28 de euro pentru 300 de minute!?! Eu cu 4 euro în România, pe Orange aveam 400 minute în rețea, 400 mesaje în rețea și 40 minute naționale și înternaționale. De obicei opțiunea asta o activam eu.
Internetul mobil e criminal... Costă 1000CZK adică 41€ la O2, cel mai bun dpdv preț/calitate. Nu știu prea multe detalii deocamdată. Aștept primul salariu, apoi o să vă zic J. Cablu nu mă ineresează cât e. Oricum nici acasă nu mă uitam la TV, decât la meciurile de fotbal. Abonamentul la RDS, cablu + internet + telefon = 59RON, faceți voi calculele J
Cât despre firmele de telefonie mobilă, din ce am înțeles, Vodafone ar fi cel mai ok. Orange, care la ei e e O2 și Cosmote (T-Mobile) au cele mai proaste oferte. Nu știu ofertele pentru că toți mi-au zis să-mi iau SIM de Vodafone. În +, dacă ești în altă rețea decât Vodafone, să citez pe cienva: „nu te sună nici dracu”.
CEHII SUNT NEBUUUUUNI!
Băncile
Băncile sunt cam aceleași pe care le avem și noi, dar cu nume diferite. Bine, unele dintre ele. De ex. BRD se numește KB, BCR S se numește Ceska S și așa mai departe. Am mai văzut Raiffeisen și una singură de ING. Mai e una, Mbank, despre care mi s-a spus că e cea mai bună pentru că nu îți ia comision și că totul se derulează online, chiar și contul ți-l creezi online. Eu cred că optez pentru KB că așa m-a sfătuit proprietara blogului http://after-w0rk.blogspot.com și în plus, în RO, eram tot clientul ei. Sunt mai multe bănci dar astea sunt cele mai cunoscute. Agențiile KB le văd peste tot – that must mean somthing :D.
Că tot veni vorba de BRD – au ăștia din România o politică foarte nașpa... Nu pot schimba bancotele care sunt semnate. În SUA, aproape toate bancnotele, mai ales cele de 20, 50 și 100 sunt semnate cu un marker. E un fel de metodă de detectare a bancnotelor false. Sincer nu știu să fi văzut vreo bancnotă de $50 și $100 nemarcată în USA. Absolut toate sunt marcate. Atunci cum poți schimba dolari la BRD? Mda, te duci la la un Exchange Office... Faza e că dacă e semnată cu markerul ălă, însemnă 100% că nu e falsă, dar ce să știe românu... în fine. Așa politici să tot ai! J.
Later edit: Până la urmă mi-am făcut cont la KB, adică BRD-ul de la noi. Am avut nevoie de programare pentru că bancherii care vorbesc engleză sunt puțini. M-a luat în primire o femeie foarte drăguță care mi-a explicat de la A la Z ce am de făcut și cum trebuie să procedez cu online banking-ul. M-a ținut cam o oră, dar vreo jumătate am vorbit despre diferențele dintre România și Cehia, în special internet și telefonie mobilă. Când i-am zis care e treaba pe la noi, mi-a zis că sigur glumesc. I-am mai zis și de automatul ălă unde îți poți plăti facturile, poți depune și retrage bani. S-a arătat foarte entuziasmată, mai că era să-mi zică „super tare frate” J. La ei pentru orice chichiță nesemnificativă trebuie să mergi la casierie.
Transportul public în Brno!
La cât de mare e Mediaș/Sibiu și la cât de mult am folosit eu mijloacele de transport în comun în România nu știu cât de bun e cel din Brno, dar nu am nicio îndoială prinvind faptul că se ridică mult peste așteptări. Foarte tare e că-ți faci abonament (pentru diferite intervale de timp – eu mi-am făcut pentru 3 luni, dar îți poți face și pe un an, bineînțeles că economisești o groază de bani în felul ăsta) și poți cirucula pe toate liniile de autobuz, tramvai și tren. Dacă nu greșesc cred că francezii folosesc același sistem. Când am ajuns și m-am uitat la automatul de bilete, habar n-aveam ce înseamnă indicațiile de acolo. Biletele se cumpără pe minute și nu pe linii. De ex. dacă îți iei bilet de 15 minte poți schimba câteva linii de tramvai și autobuz vrei în 15 minute. Un bilet de 15 minute costă 18Kc/CZK. Sunt bilete de 10 minute, de 45 de minute sau mai multe. Până să-mi fac abonament, cumpăram de 15 minute. De unde sunt cazat eu, pănă la locul de muncă trebuie să schimb 2 autobuze, sau un autobuz și două tramvaie – depinde pe ce rută merg. Brno e foarte întins și din păcate, pentru mine, până la muncă, fac aproximativ 45 de minute.
O altă chestie foarte tare privind tranportul public din Brno e că, în timpul orelor de vârf, autobuzele și tramvaiele circulă foarte des. Există un atobuz care pleacă la fiecare 5-10 minute. De ex. la ora 7 dimineața, am autobuze așa: la 7:03, 7:11, 7:15, 7:25, 7:35, 7:45, 7:55 - ceva de genul. Sistemul de transport public e foarte eficient. Nu prea se merită să-ți iei mașină, dar n-ar strica una (cel puțin pentru mine J).
Aaa, și încă ceva, mijloacele de transport în comunt circulă non-stop. Până la urmă tot au cehii ceva non-stop J.
Cât de ciudat ar părea să fi citit postarea asta acum 5 ani...
