Daniel Thellman se nimerește a fi tocmai primarul orașului Mediaș. Din câte știu eu, suferea de cancer. A făcut și un tratatment la Viena, dar se pare că nu l-a ajutat prea mult. S-a stins din viață în această dimineață. Avea 49 de ani și se afla la cel de-l doilea mandat consecutiv de primar al Mediașului. Spre deosebire de predecesorii săi în această funcție, cred că a făcut cele mai multe lucruri bune pentru oraș. Unul din aceste lucruri a fost acela că în timpul mandatului său s-au inaugurat mijloace de transport care fac legătura între toate cartierele. Țin minte că a fost prezent la cursa inaugurală din cartierul meu și chiar a stat de vorbă cu oamenii. Mai pot încadra asfaltările numeroase care s-au făcut. Tot în mandatul său au început să se organizeze anual Zilele Tineretului Medieșan și Festivalul Mediaș, cetate medievală. Una peste alta, eu consider că a făcut multe lucruri bune pentru acest oraș. Sper ca cel care îl succede să fie la fel de bun în meseria de primar.
Nu sunt un împătimit al jocurilor video și nu am pierdut niciodată prea mult timp cu așa ceva. Nu pot să zic că nu am salvat prințese cu Super Mario, că nu am condus și eu mașini de NFS, sau că nu i-am dat goluri lui Casillas, dar acest tip de activitate nu m-a atras niciodată suficient de mult încât să uit să mai ies din casă. Sunt destui nebuni după FIFA, NFS, etc. așa că nu cred că mai au nevoie de noi adepți. Totuși cred că întotdeauna am avut o slăbiciune pentru FIFA, mai mult pentru că fotbalul e unul din lucrurile care-mi fac viața mai plăcută. Am fost curios să văd ce e nou în noul joc și am căutat pe youtube... Pe lângă fazele SF create de Cristiano Ronaldo, Messi sau alții, am găsit și videoclipul de mai jos:
...sau cum să te întâlnești cu foști colegi de facultate fără să îți dai întâlnire. Vineri, adică ieri, s-a organizat bursa locurilor de muncă la Sibiu, dar și la Mediaș. Am preferat să merg la Sibiu și am mers. Trenul personal 2562 placă din gară la 7:39 de la linia 5... și a plecat cu mine în el. La Cercul Militar, mai multe televiziuni, decât oferte de muncă. A fost prima bursă de acest fel la care am luat parte. Mă așteptam să fie ceva oferte convenabile, dar nu a fost așa. Cele care au fost, și puține pe deasupra, se adreseau mai mult celor care au terminat un profil real. Se căutau ingineri la greu. Am lăsat totuși câteva CV-uri la câteva agenții de recrutare. M-am gândit că dacă tot am făcut un drum până la Sibiu, să nu-l fi făcut degeaba. Trecând peste scopul primordial pentru care mă aflam acolo, m-am bucurat să revăd câțiva colegi de facultate. Una peste alta, abolvenții facultăților curg de pe o bandă rulantă interminabilă, și cam degeaba. Joburi ioc și m-am cam săturat de scuza obișnuită: e criză.
Cum poți să mai ai încredere în jurnaliști când te mint în față? Cred că toată suflarea fotbalistică din România dar și de peste hotare au văzut sau auzit ”declarațiile-soc făcute sub protecția anonimatului de un jucator al Stelei!” Nu știu care era scopul!? Rating sau distrugerea unei echipe, sau mă rog, a ”vestiarului”. Nu m-am așteptat ca realizatorul emisiunii, cu ceva tradiție în domeniu, ”Fanatik show” să dea dovadă de atât de multă nonșalanță. Vreau să cred totuși că rolul ”jucătorului stelist anonim” a fost acela de a ridica rating-ul DigiSportului și nu să rupă Steaua. Cred că un motiv mai plauzibil ar fi ridicarea ratingului postului tv respectiv și desfințarea Stelei...
Prima zi de primăvară... e ziua în care luminița de la capătul tunelului a fost mai aproape ca niciodată. Cercetările periodice decretau în cor: este un proiect fezabil... și așa a fost. Nu mai puțin de 23 de ani au trecut de la realizarea acestui proiect care se numește D.A.N.I. devenind mai târziu, neoficial daninho. Cu alte cuvinite, m-am născut de ziua mea. S-au născut și alții de ziua mea: H.G. Wells (1866), Stephan King (1947), Bill Murray (1950), Ducu Bertzi (1955), Crin Antonescu (1959), Faith Hill (1967), Liam Gallagher (1972).
Mi-am făcut apariţia într-o Duminică, iar de atunci au trecut: - 23 de ani - 275 de luni - 1.199 de săptămâni - 8.401 de zile - 201.637 de ore - 12.098.212 de minute - 725.892.693 de secude.
Inima mi-a bătut de 967.614.960 ori. Părul mi-a crescut cu 344 cm. Am dormit 67.208 ore Am mâncat 9.325 kg mâncare. Am băut 11.938 litri lichid. Am făcut 48.725.800 pași, adică aproximativ 16.197 km. Am clipit de 129.039.360 ori. Am produs 387 litri dioxid de carbon (CO2) și 294 litri metan (CH4).
... dar nu şi pentru mine. 16 ani au trecut de când m-am aşezat pentru prima dată într-o bancă de clasă. Amintirile mele cu prima zi de şcoală sunt cam prăfuite. Nu le-am mai trezit de mult, de fapt cred că e pentru prima dată când dau un refresh după mulţi mulţi ani. Îmi aduc aminte că încă se mai purtau uniformele alea comuniste. Nu trecuseră mult de la revoluţie, mentalitatea era aceiaşi. Îmi părea bine că nu erau obligatorii pentru că eu nu aveam. Nu mi-a plăcut niciodată să port uniformă. Un ghiozdan mai mare ca mine plin cu caiete, bloc de desen, acuarele, penar, tot tacâmu', şi asta încă din prima zi de şcoală. Elev silitor ce mai. Pe banci erau câte două cărţi vechi, rupte şi neîngrijite, Citire şi Matematică şi o floare pe deasupra, poate să mai compenseze din imaginea negativă reflectată de tot ce era în jur. Bănci vechi şi scrijelite până la epuizare, pereti degradaţi, tavan la fel... Ce e culmea e că de fiecare dată, exact când terminam câte un ciclu şcolar, se incepeau lucrările de reparaţii. Aşa s-a întâmplat pe drumul dintre a 4-a şi a 5-a, a 8-a şi a 9-a, a 12-a şi facultate. Nu erau singurele schimbări pe care le-am prins. Pe generaţia mea s-au experimentat programe şcolare, materii noi, examenul de capacitate... La capitolul prostii, nu prea am cu ce să mă laud. Câteva geamuri sparte, fotbal cu mingea de tenis pe coridoare (din păcate nu aveam tirul reglat prea bine şi am nimerit o învăţătoare - am sfârşit la secretariat şi mingea confiscată bineînţeles) şi în curtea şcolii, mici conflicte "politice" (... aveam un coleg dinamovist, tare arţăgos), iar restul problemelor erau de natură didactică (teme nefăcute sau făcute la repezeală în pauze, "uitate" acasă, lecţii neînvăţate, părinţi chemaţi la şcoală + şedinte cu părinţii înterminabile, etc.). Prima notă pe care luat-o a fost un 4, dar eram foarte bucuros că am primit o notă dar nu mi-am dat seama de fapt semnificaţia. Am înţeles pe parcurs cum funcţionau lucrurile. Cea mai mare problemă la matematică era cifra 3. Nu îmi ieşea niciodată bine. Din cauza lui am umplut o jumătate de caiet. La citire mă descurcam destul de bine. Aplicam tactica lungirii silabelor. De învăţătoare nu mai ştiu nimic iar cu colegii mă mai întâlnesc câteodată mai mult întâmplător.
Yahoo: - este prost - este nedefinit - testează o pagină nouă - este încet - este rău - este mai bun decât google - se închide - este spaniol - este jos
Pentru că mai sunt şi persoane care întreabă ce-i ălă Gugăl, să nu rămânem indiferenţi (cel puţin eu). O să încerc să dau un răspuns... Deci Gugălu este un motor de căutare care indexează.... mai bine îl las chiar pe el să răspundă la această întrebare.
Aşadar Google-ul : - este israelian - cel mai bun prieten al tău - este istorie - este cel mai bun - este jos - te supraveghează - este grozav - angajează - nu este definit - nu funcţionează - se redirecţionează - este valoros
10. Este sănătos să mănânci din nas! Unele cercetări sugerează că mânuirea mucoasei nazale poate să fie o activitate naturală şi chiar sănătoasă. Acest lucru întăreşte sistemul imunitar.
9. Poţi muri pe W.C.! Există numeroase accidente şi chiar decese produse în urma activităţilor ce presupun statul pe W.C. De exemplu George al II-ea, regele Marii Britanii a murit în acest fel la data de 25 octombrie 1760.
8. Este în regulă să ai al treilea mamelon! Acest lucru a fost diagnosticat la 2% în rândul femeilor şi ceva mai puţin la bărbaţi.
7. Tomacco-ul lui Bart Simpson's a fost posibil. Un tomacco este în mod original un fruct hibrid ficţional compus dintr-o jumătate de roşie (tomată) şi jumătate tabac. Tomacco-ul a devenit real când a fost produs în 2003 inspirat chiar din serialul de desene animat. Rob Baur din Lake Oswego, Oregon a reuşit să altoiască o instalaţie de tomate pe rădăcinile unei plante de tutun - lucru posibil deorece ambele plante provin din aceiaşi familie.
6. Este adevărat! Bărbaţii pot alăpta! Acest fenomen a devenit posibil în urma medicamentelor care stimulează glandele mamare la bărbaţi.
5. O armă te pote face homosexual! Bomba gay este un nume formal pentu o armă chimică non-letală produsă de Forţele Aeriene Americane. Mai exact este vorba despre un afrodiziac care poate fi aruncat asupra inamicilor declanşând un anumit "comportament homosexual".
4. Nu râde prea mult! Te poate ucide! Cea mai ilară moarte este cea rezltată în urma unei crize de râs. Filosoful grec Chrysippus a murit în acest fel după ce a văzut o maimuţă mâncând somchine. În 1975 Alex Mitchell din Anglia a murit după ce a râs fără oprire timp de 25 de minute după ce a văzut un episod din serialul "The Goodies".
3. Mâna ta poate avea o viaţă a ei Sindromul mâinii extraterestre ( sau sindromul Dr. Strangelove) este o tulburare neurologică în care mâinile suferindului pare să aibă o viaţă a sa. Separarea chirurgicală a celor două emisfere ale creierului pentru cazurile de epilepsie extremă este cauza principală a acestui sindrom.
2. Poţi avea o erecţie chiar şi după ce ai murit! No comment!
1. Poţi hipnotiza găini! O găină poate fi hipnotizată prin ţinerea acesteia cu capul în jos şi desenând o linie continua cu un băţ sau cu degetul. Dacă gâina este hipnotizată prin acest procedeu, aceasta va rămâne imobilizată între 15 şi 30 de minute.
Nu este o glumă. Acest lucru chiar s-a întâmplat după ce Messi a înscris cel de-al doilea gol al Barcelonei în finala Champions League din sezonul trecut (2008/2009) împotriva lui Manchester United. Bucuria declanşată în rândul suporterilor de golul cu pricina a dus la un mic cutremur măsurat de un seismograf aflat în apropiere. Mai jos e reprezentat graficul care atestă lucrul mai sus menţionat.
Şi ce dacă am jucat cu Franţa? Ăia au câte trei picioare sau ce? Chiar nu ştiu cum a venit golul ala... Dacă nu îşi băga Escude ălă mingea în poartă, noi nu am fi bagat-o nici în 3 zile. Probabil au dat rezultate rugile multe. Oricum calificarea nu s-a pierdut în meciul ăsta. Acum e prea târziu chiar şi pentru vinovaţi. Până la urmă ce rost are să mai căutăm vinovaţii? Că nu trebuia Max Nicu în primul 11, că dacă era Mutu, că ştiu eu cine trebuia adus, bla bla... Şi uite aşa mai vedem încă un turneu mondial fără România. NU avem noi faţă de mondiale. Să meargă alţii care pot, nu noi care avem nevoie de victorie şi stăm cu autobaza în poartă. Cred că dacă nu era Coman, vedem multe goluri în poarta noastră. Dar aşa se întâmplă întotdeauna, ba că pierdem şi câstigăm nu ştiu ce jucător. Ce satisfacţie mai e aia? Eu prefer să văd România la un campionat mondial decât să câştigăm un jucător care după un meci bun, se stinge şi nu mai face nimic sau se accidentează.
"România a luat un punct în Franţa", şi ce? Ne uităm la punctul ălă şi rămânem cu amintiri.
